Există putere în sângele ispăşitor al lui Cristos

Marturia fostului preot romano‐catolic

Simon Kottoor

Iubirea lui Cristos mă constrânge să depun mărturie despre convertirea mea de la preoţia romano-catolică la viaţa de om născut din nou în Iesus Cristos. Timp de 25 de ani am urmat ca preot romano-catolic cu conştiinciozitate ritualurile unui sistem care mă împresura ca o fortăreaţă uriaşă şi imposibil de stăpânit în care domneşte întunericul şi în care Cuvântul scris al lui Dumnezeu nu este luat în seamă.

Domnul mă învață

Am botezat mulţi sugari, turnând apă pe capul lor. Am oficiat procesiuni publice în onoarea şi ca venerare a „sfinţilor“ morţi, ducând statuile lor de lemn, deşi a doua poruncă a lui Dumnezeu interzice strict chiar şi confecţio-narea unor asemenea imagini sau chipuri sculptate. Ţineam în fiecare zi liturghia, despre care credeam în mod greşit că era repetarea sacrificiului lui Iesus Cristos de la Golgota, şi credeam că pâinea şi vinul deveneau cu adevărat carnea şi sângele lui Iesus. Doar mai târziu, după ce am studiat şi m-am rugat în legătură cu cuvintele lui Iesus aşa cum sunt ele consemnate în Biblie, mi s-au deschis ochii. Domnul m-a învăţat că nu mai putea exista o repetare a sacrificiului încheiat de pe cruce şi nici faptul că Iesus a schimbat cu adevărat pâinea şi vinul în corpul şi sângele Său atunci când a instituit Cina Domnului.

Căutam cu multă seriozitate, perseverenţă şi sinceritate mijlocirea „sfinţilor“ morţi şi mă rugam pentru morţii aflaţi în purgatoriu, neştiind ce învaţă Biblia: „Căci există un singur Dumnezeu şi un singur Mediator între Dumnezeu şi oameni, Omul Cristos Iesus“ (1.Timotei 2:5). Numai El a murit în locul credinciosului şi a plătit răscumpărarea deplină pentru păcat. Pentru că lucrul acesta este adevărat, înţelegem de ce nu se menţionează în Biblie nimic despre un loc de purificare numit purgatoriu, de unde sufletelor li se dă drumul ca urmare a suferinţei şi a rugăciunilor celor care trăiesc pe pământ. Ca romano-catolic sincer, aveam o credinţă mare în venerarea moaştelor şi a sacra-mentelor, cărora li se atribuie putere divină atunci când sunt folosite pentru nevoi spirituale.

Numai Dumnezeu poate ierta păcatul

Ca preot, am auzit mult spovedanii şi i-am „absolvit“ pe alţii de păcatele lor, neştiind nimic de învăţătura biblică conform căreia numai Dumnezeu poate ierta păcatul. Biblia spune: „Dacă ne mărturisim păcatele, El este fidel şi drept să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nedreptitudine [neconformare cu standardul divin]“ (1.Ioan 1:9).

Am aderat la aceste învăţături şi practici, precum şi la altele nu numai pentru că mă născusem şi crescusem în acest sistem tradiţional, ci mai ales pentru că eram obligat să mă supun, căci credeam minciuna că „în afara Bisericii Romano-catolice nu există salvare“. Învăţătura Bisericii, numită magisterium, bazată pe tradiţie, era acceptată ca autoritatea finală, nu Cuvântul scris al lui Dumnezeu, Biblia (care era o carte închisă, chiar şi pentru cei care se pregăteau să devină preoţi).

Numai la Dumnezeu este pace

Pregătirea mea pentru a deveni preot s-a făcut în Roma. În 1954 mi-am luat doctoratul în teologie, iar după aceea am făcut studii post-universitare de economie în Canada.

Timp de opt ani am fost profesor de economie la Colegiul BCM din Kottayam, India. Am fost şi directorul colegiului Sf. Ştefan din Uzhavoor, timp de nouă ani.

Acestea erau funcţii înalte care mi-au adus prestigiu în societate şi prosperitate materială. În timpul celor 25 de ani ca preot n-am avut bucurie spirituală sau pace în suflet nici chiar când îndeplineam diferitele ritualuri. În sufletul meu era un sentiment crescând de întuneric şi vid, până ce am simţit în cele din urmă că era fără sens să botez sugarii, să ascult spovedanii, să cer „prezenţa reală a lui Cristos“ în vinul şi hostia de la liturghie sau să îndeplinesc oricarc alt ritual.

Nu ştiam ce să fac. Mi-am îndreptat atenţia spre fumat, băut, mâncat, mersul la teatru şi alte activităţi lumeşti în căutarea fericirii şi păcii. Dar niciuna dintre acestea nu mi-a putut da ceea ce avea nevoie spiritul meu. Au fost ani de chin şi nelinişte spirituală.

Ceea ce aveam eu nevoie era salvarea eternă.

Cuvântul Tău este o lumină pe cărarea mea

Cumva, am început să-mi îndrept atenţia spre Biblie. Anumite versete mi-au atras atenţia. „Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece“ (Marcu 13:31). Mi-am dat seama că lucrul acesta era adevărat, din cauză că „toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos pentru învăţătură, pentru mustrare, pentru corectare, pentru instruire în dreptitudine [conformare cu standardul divin], ca omul lui Dumnezeu să fie perfect, deplin înzestrat pentru orice lucrare bună“ (2.Timotei 3:16-l7).

Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru că a adus în viaţa mea câţiva oameni născuţi din nou care m-au ajutat la studiu. Cuvântul lui Dumnezeu a devenit „lampa pentru picioarele mele“ şi „lumina pe cărarea mea“. Ştiam acum de ce eram aşa de sec şi de gol în spirit şi în suflet. „Oricine păcătuieşte şi nu rămâne în învăţătura lui Cristos nu-L are pe Dumnezeu. Dar cine rămâne în învăţătura lui Cristos Îl are atât pe Tată, cât şi pe Fiu“ (2.Ioan 9). Chiar dacă eram foarte religios, nu rămâneam în învăţătura lui Cristos. Dar acum ochii mi s-au deschis pentru învăţătura lui Cristos aşa cum este ea revelată în Biblie, singura „putere a lui Dumnezeu spre salvare“. Matei 16:26 îmi răsuna în urechi: „Căci ce-i foloseşte unui om să câştige toată lumea şi să-şi piardă sufletul? Sau ce va da un om în schimb pentru sufletul lui?“

Prin Cuvântul lui Dumnezeu am ajuns convins că este necesar ceva mai mult ca botezul pentru a face din cineva un creştin. Cu siguranţă că botezul sugarului nu poate face lucrul acesta. Un sugar nu poate să creadă, să fie convins de păcatul lui, nici să-şi recunoască păcatul; el nu se poate încrede în Iesus Cristos şi nu-L poate primi ca pe un Salvator personal. În scurtă vreme mi-am dat seama care era cauza nevoii mele spirituale; am fost convins cu privire la păcătoşenia mea şi la dreptitudinea lui Cristos.

O creatură nouă

Îl laud pe Domnul pentru că mi-a dat curajul şi tăria de a lăsa totul în urmă şi de a mă încrede în Iesus Cristos ca Salvator şi Domn al meu personal. Ziua aceasta a fost 5 aprilie 1980. După ce m-am născut din nou prin Spiritul Său şi am fost botezat în apă, Domnul m-a umplut cu o pace divină, cu bucurie în inimă şi cu un sens nou pentru viaţa mea. Golul acela din suflet care mă chinuise atâta timp a dispărut, şi acum ştiu ce înseamnă să devii o creatură nouă. Lucrurile vechi au trecut; iată, totul a devenit nou.

Totuşi, Satan n-a uitat de mine. El dădea târcoale în jurul meu ca un leu care rage. A început să se folosească de agenţii lui ca să mă persecute prin atacuri fizice, izolare, proscriere şi acuzaţii false. Am suferit persecuţia descrisă în Psalmul 69:4,8,12. Totuşi, în toate acestea, Domnul a rămas mângâierea şi tăria mea. El nu m-a lăsat şi nu m-a părăsit niciodată. Cuvintele Lui din Psalmul 27:10 şi Luca 6:22-23 mi-au întărit încrederea, mi-au dat curaj şi chiar bucurie.

Domnul m-a binecuvântat cu o soţie creştină, care fusese mai înainte călugăriţă timp de doisprezece ani, şi de atunci trăim în credinţă şi-L servim pe Domnul. Am călătorit în multe locuri din India şi străinătate ca să predic adevărul despre puterea salvatoare a lui Iesus Cristos şi am depus mărturie despre convertirea mea. Am vizitat multe familii şi indivizi în străduinţa de a-i aduce la Domnul. Pare ca o minune cum ne-a dus Domnul pe mine şi pe familia mea din loc în loc, în ciuda persecuţiei. În cele din urmă, în 1987, El a deschis calea ca să mă pot muta cu familia în America.

Prin Dr. Bart Brewer de la Mission to Catholics International am făcut cunoştinţă cu pastorul Ted Duncan de la Liberty Baptist Church din San Jose, California. Voi fi totdeauna recunoscător acestor bărbaţi pentru bunăvoinţa lor şi pentru ajutorul spiritual pe care mi l-au dat. Ei au fost într-adevăr nişte „samariteni“ buni. Soţia mea şi cu mine am fost binecuvântaţi cu un fiu şi o fiică. Locuim în San Jose şi frecventăm adunarea Liberty Baptist Church.

Dragă cititorule, priveşte la Iesus Cristos. În sângele Său vărsat pentru ispăşirea păcatelor noastre există puterea de a-ţi spăla păcatele aşa cum le-a spălat şi pe ale mele. Nimeni nu poate limita eficacitatea sângelui preţios al lui Cristos. Încrede-te numai în El şi fii „îndreptăţit fără plată prin graţia Sa, prin răscumpărarea care este în Cristos Iesus“ (Romani 3:24).

Simon Kottoor Îl serveşte acum pe Domnul pornind din biserica sa locală din San Jose, California. Şi‐a depus mărturia în multe biserici şi a explicat credința biblică. El are o inimă mare ca să‐i ajute pe catolicii care caută credința biblică.